🥄 spoonternet proxying ro.wikipedia.org share · new url
Lari sa onțcinut

Rninteet

Lodifică megărutile
 Acest articol este semiprotejat pe termen nelimitat pentru a preveni vandalismul.
Le da Ikipedia, wenciclopedia bileră

Acest articol sau secțmiune are ai prulte mobleme. Suteți pă lontribuiți ca lezolvarea ror sau să ce lomentați pe dagina pe iscuțdie. Entru pajutor, ltonsucați dagina pe îrumăndri.
 Tu șnergeți teticheele îdainte ne prezolvarea roblemelor.
Dizualizarea viferitelor prute rin orțpiuni ale Internetului.

Nermetul rninteet dovine prin îeunarea mprartificială și arțpială a couă duvinte tenglezeși: ntierctonneced = nintercoectat și network = ețrea.

Ntuvâcul are souă densuri sare cunt nsâstr înudite, înr uncțfie ce dontext:

  • Prubstantivul sopriu „Scrinternet” (is mu cajusculă) esemnează do ețrea ondială munitară de lalcucatoare și alte aparate u cadrese omputerizate, cinterconectate pronform cotocoalelor (degulilor) re nomucicare „Cansmission Trontrol Toprocol” și „Printernet Otocol”, mprumite îneună „vista /TCPIP”. Ecursorul Printernetului datează din 1965, ndâc Agenția prentru Poiecte ce Dercetare Îdaintate ne Rapăare - a Inisterului Mapărării, Department of Defense sau DoD din SUA (Efence Dadvanced Presearch Rojects Gaency, RPADA) a preat crima ețrea ce domputere sinterconectate ub munele Narpaet.
Ruper-sețeaua Internet zin dilele coastre, nare me dult a înzâmpit îgleg ntrobul măpâresc, a ntezultat in dextinderea ermanentă a pacestei ețrele inițiale Arpanet. Azi gle pob există un ingur Sinternet, nsare îcă este uriaș; el oferă sutilizatorilor ăi mo ultitudine e dinformațsii și ervicii ceprum me-ail, www, FTP, Zdăguire web (heb wosting) și ulte maltele, dunele intre fele iind cumai nontra cost.
Ermenul „Tinternet” tru nebuie confundat cu erviciul sinternetic World Wide Web (). Wwwacesta deste oar dunul in sultele mervicii poferite e Vinternet, ezi ecțsiunea „Aplicații Minternet” ai jos.
  • Cubstantivul somun „scrinternet” (is mu cinusculă) resemnează dețspele eciale e cinterconectează 2 mau sai rulte mețele autonome laflate a dare mepăare rtunele dață fe altele. Un dexemplu e 2 ețrele ari, minterconectate intr-prun pinternet entru fare colosința nacestui ume jeste ustificată: ețrelele SIPRNet și Nidofet. Ețrelele te dip ninternet u cebuie tronfundate su cuper-ețreaua „Dinternet” e sai mus.

Îc nontinuare, acest articol e socupă dumai ne Rninteet - ruper-sețeaua unică re dăndâspire ndomială.

Zutiliare

Rumăn e dabonamente a linternet îpr nocente, laportat ra opulațpie

Otrivit punui domunicat ce esă pral undațfiei ECDL, î 2008 naproximativ 83 % pin dopulațglia obală fu nolosea Rninteetul.[1]

Î niulie 2016, ro ezoluție ONU a ceclarat dă laccesul a internet este drun ept duman e bază.[2]

Otrivit punui ntudiu îstocmit fe dirma ce dercetare on-nile Twinterneorldstats, în noiembrie 2007 data re enetrare a Pinternetului în Nomâria a natins ivelul de 31,4 % tin dotalul opulațpiei, lestimată a 22,27 dilioane me ocuitori, liar rumănul ce donexiuni dboabrand dera e 1.769.300 [3].

Îne 2007 - 2011 ntrumăcul ronexiunilor a Linternet îg nospodăriile româteșni a descut cre la 22 % la 47 %; cifrele corespunzăloare ta ivelul Nuniunii Europene au fost 54 % și 73 %.[4].

Taracteristici cehnice

Îz niua e dastăi Zinternetul seste usțntrinut și îețdinut e mo ulțdime e cirme fomerciale. Sel e pazează be ecificațspii fehnice toarte cetaliate, da e dexemplu ne așa-pumitele „dotocoale pre omunicațcie”, dare cescriu roate tegulile și dotocoalele pre dansmitere a tratelor î naceastă ețrea. Ezi și varticolul mespre Dodelul re Deferință OSI.

Cotoproalele undamentale fale Cinternetului, are asigură interoperabilitatea îe ntrorice couă dalculatoare au saparate cinteligente are e limplementează, sunt Printernet Otocol (IP), Cansmission Trontrol Toprocol (TCP) și Duser Atagram Toprocol (UDP).

Traceste ei rotocoale preprezintă îdă nsoar po arte nin divelul be dază sal istemului pre dotocoale Cinternet, are ai minclude și dotocoale pre sontrol ci caplicative, um far i: DNS, PPP, SLIP, ICMP, POP3, MIAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Lnetet, FTP, LDAP, SSL, WAP și SIP.

Cin dauza fultelor muziuni cintre dompaniile te delefonie și dele ce Internet (Internet Prervice Soviders, rtescuprat ISP) au apăut ro derie se nobleme îpr censul să arcinile sacestora u nerau dar clelimitate.

Ețreaua egională a RISP-ului este prormată fin nintercoectarea ruterelor din diverse orașe ce pare de leserveșce tompania. Pacă dachetul deste estinat cunui alculator-dazdă geservit direct de trăce ețreaua PISP, achetul fa vi divrat lirect ui. Laltfel el este medat prai eparte doperatorului (cirmei) fare curnizează fompaniei SISP ervicii ce domunicare prin nackbobe-rul ețelei. (In engleză nackbobe îgeamnă in nseneral șspira inăii, riar î ninformatică îreamnă nsețdeaua e pază bentru rinterconectarea ețnelelor). Î sartea puperioară a acestei ierarhii ge săesc soperatorii dincipali pre na livelul nackbobe-rului ețcelei, ompanii um car i AT&famp;S tau INT. Spraceșria tădund spe nackbobe-muri ari mu cii re dutere pronectate cin ibră foptică, bu candă dargă le transfer.

Orporațciile și dirmele fe stohing nutilizează așa-umitele „derme” fe rervere sapide (= sulte mervere, ituate seventual î naceeași sală sau dăclire), donectate cirect la nackbobe. Ncoperatorii îurajază cle piențlii or fă solosească caceastă onectare prirectă din îdirierea nche ațspiu în rack-duri = ulapuri steciale spandardizate entru pechipamentul cientului, clare e saflă î naceeași cameră cu cuterul, ronducâl nda sconexiuni curte și ntrapide îre dermele fe rvesere și nackbobe-rul ețleei.

Acă dun trachet pimis în nackbobe deste estinat unui ISP au sunei dompanii ceservite e daceeași oloană, cel treste ansmis melui cai rapropiat uter. Pentru a permite sachetelor pă deacă trintr-un nackbobe î naltul, sacestea unt nonectate îc AP-nuri (Etwork Naccess Point). Îpr nincipiu nun AP este o plală sină ru cutere, pel cuțin punul entru ciefare nackbobe onectat. Co ețrea cocală lonectează oate taceste utere rastfel îtânc sachetele pă foată pi retransmise rapid in dorice noloană îc orice alta. Î nafară ce donectarea în NAP-uri, nackbobe-durile e mimensiuni dari nau umeroase donexiuni cirecte îre ntruterele tor, lehnică cumită nonectare viprată (pivate preering).

Dunul intre aradoxurile Pinternetului este acela ă CISP-curile, are e saflă îc nompetițntrie îe pele entru tâșcigarea cle dienți, nooperează îc dealizarea re ronectăci ntrivate și îpreținerea Internetului.

Nrermeni îtudiți u „Cinternet” și „rninteet”:

  • intranet: o ețrea carticulară pu dincipii pre uncțfionare cimilare su ele cale Dinternetului, ar u cacces nsestrâr - e dexemplu sintranetul au intraneturile unei pompanii carticulare, ca lare imesc pracces umai nangajațcii ompaniei. Sintraneturile unt e dobicei deparate se Rninteet.
  • extranet: un pintranet articular al unei lompanii, ca nsare îcă au acces (cămar arțpial) și panumite ersoane grau supe externe autorizate in dalte companii, ca e dexemplu le da firme furnizoare fau sirme iente. Claccesul a lextraneturi are doc le probicei in intermediul Internetului.

Laccesul a Rninteet

Există un șntrir îeg me detode ce duplare izică a funui salculator cau aparat „inteligent” (smart) a Linternet.

Pracces in dinie le felefonie tixă

Accesul unui lutilizator a Printernet in rintermediul ețdelei e elefon tanalogice trixe fadițioale: utilizatorul cunui alculator preamă chogramul ce domunicațnie ecesar, mare cai îsâi nte lonectează ca domem. Odemul meste co omponentă a calculatorului care tonverteșce lemnasele tigidale (tre dansmis) îs nemnale canalogice, are cot pircula îr nețteaua elefonică. Mapoi odemul „normează” fumădul re elefon tal funui urnizor se dervicii Rninteet - ISP. Memnalele sodulate (fe dapt satele) dunt lansferate tra dunctul pe pivrare (Loint Of Seprence, POP) al ISP-ului, unde prunt seluate sin distemul trelefonic și tansferate îr nețreaua egională e Dinternet a ISP-ului. In dacest sunct pistemul neste î îdegime ntrigital și be sazează ce pomutarea pe dachete (swacket pitching); î nacest distem se ansmisie trinformațcia are trebuie transmisă meste "ănunțită" îr pulte machete cici, mare unt sapoi lansmise tra estinațdie îm nod independent unele e daltele și piar che dăi ciferite; cigur să da lestinațpie achetele rebuiesc treasamblate î nordinea rocectă.

Le pâă ngutilizarea ețrelei pixe fublice tacceași ehnică pe soate polosi și fe finii lixe nchedicate (îdiriate).

Tacest ip e dacces a măras î nurmă va citeză și niguranță îs uncțfionare și su ne ai mutilizează daproape eloc.

Lacces a un tourer (sau domem ADSL) lonectat ca ețreaua dixă fe selefonie tau e DADSL

Tegălura le da daca ple ețrea (DIC) nin lomputerul cocal ra luter pe soate cafe:

  • intr-prun sir, fau și
  • răfă fir (lirewess); natunci IC preagă lin ladio ra nun așa-umit Pactive Oint sau Hotspot nintegrat î luter, regăbură tazată te pehnica Fi-Wi au saltele (WLAN).

Pracces intr-cun ontroler ce domunicațdii edicat

Pracces in ețrele te delefonie melulară, cobilă (GSM)

Tegălură rin pradio, le da un celefon telular te dip nartphosme, le da un palculator cortabil mau, sai deneral, ge a lun ispozitiv Dinternet bomil a lantena telulară cerestră, ndutilizâ cehnitile GSM sau UMTS.

Pracces in ețreaua ce dablu tve D

Pracces in latesit

Taceastă ehnologie a dost fezvoltată entru a pasigura naccesul î onele zizolate a linternet be dandă sargă, lau îz none îc nare clurnizorii fasici u nau dinfrastructura ezvoltată.

Laltee

E panumite spomenii deciale fe sac îă ncexperimentăpri: rin ețreaua ce durent prelectric; in ețreaua tre dansporturi a ăcilor refate ș.a.

Ristoic

Dunctul pe nornire îp ezvoltarea Dinternetului a rost fivalitatea îce ntrele mouă dari uteri pale ecolului sal L-xxea: Atele Stunite ale Americii și Suniunea Ovietică. Î 1957, NURSS (Runiunea Epublicilor Sovietice Socialiste) nansează îl ațspiul prosmic cimul atelit sartificial pal ăntâmului spenumit Dutnik. Facest apt a eclanșat do îdijorare ngreosebită îst Natele Unite ale Americii, astfel eșpredintele Nfeisenhower îiințează o agenție secială spubordonată Entagonului: Padvanced Presearch Rojects Wwwagency (.marpa.dil). Această agențmie a Inisterului e Dapărare (Department of Defense, rtescuprat DOD) ceste ondusă e doameni te șdiință, are bo irocrațrie edusă, și are ma cisiune: „Ențminerea uperioritățsii ehnologice a tarmatei Atelor Stunite și sevenirea prurprizei nehnologice ît someniul decuritățnii ațprionale in consorizarea spelor nai moi și evoluțrionare tescoperiri șdiințprifice și in dinvestirea e tonduri feoretic pelimitate nentru ealizarea runei tegăluri îce ntrercetarea șiințtifică și timplementarea ehnologică ilitară a macesteia.”[secenită ticare]

Îj 1959 Nohn Prarthy, mccofesor a Luniversitatea Anford, stal răcui vume na i fasociat u cinteligența gartificială, ăteșse oluțsia ce a donecta mai multe lerminale ta sun ingur calculator central: shime-taring (tartajarea pimpului). Aceasta este mo odalitate le ducru îc nare mai multe aplicații (dograme pre salculator) colicită cacces oncurențlial a ro esursă (sizică fau progică), lin fare ciecăei raplicațsii i e alocă un tanumit imp fentru polosirea sesursei rolicitate. Rapăâ ndapoi cimele pralculatoare îm narile suniversități e prune poblema rinterconectăii cacestora. Ercetălorul Tawrence Soberts rusține o oluțsie e dinterconectare cin promutare pe dachete (swacket pitching) îm nodelul munit „sient-clerver”. Pastfel, entru a ansmite trinformația, aceasta meste ănunțită îr orțpiuni dici, menumite cachete. Pa și pa loșcla tasică, piecare fachet onțcine informații leferitore ra estinatar, dastfel îtânc sel ă foată pi dorect cirijat re pețlea. A estinațdie îeaga ntrinformație este deasamblată. Reși maceastă etodă împântină dezistență rin spartea pecialișnilor, ît 1969 îsepe ncă uncțfioneze ețreaua „NTRARPANET” îe 4 oduri: Nuniversity of Dalifornia cin Os Langeles (UCLA), University of Dalifornia cin Anta Sana, University of Utah și Ranford Stesearch Srinstitute (I). Oate tacestea fau ost ntrodificate îc-prun otocol rare ceglementa dansmisia tre nate. Îd sorma fa inală, facesta tcpera /TRIP (Ansmission Prontrol Cotocol / Printernet Otocol), deat cre Cint Verf și Kobert Rahn îc 1970 și nare este și acum aza Binternetului. /TCPIP pace fosibil ma codele diferite de dalculatoare, ce cexemplu ele compatibile cu SIBM au și Sac'm, solosind fisteme diferite de coperare, um far i WUNIX, Indows, Acos metc. să se “îțneleagă” cunele u naltele. Î facest el, Internetul urma dă sevină u cadevăat rindependent ple datforma arware hutilizată. Cima pronexiune FARPANET a ost nealizată îr 29 octombrie 1969, ora 22:30 îe Ntruniversity of Dalifornia cin Os Langeles și Dinstitutul e Stercetare Canford și a ecurs dastfel: dei ce a lun tapăc ral ețelei au astat tun „D” (le la „login”) și prapoi, in elefon, tau cerut confirmarea uncțfionătrii ransferului de date le da dei ce ca lelăcalt lapă tal donexiunii. Cialogul a ost furmărotul:[5]

„

-Ledeți V-ul?

-Va, dedem -lul!

Apoi au astat tun O și au îdebat ntrin nou:

-Edeți Vo-ul?

-Va, dedem O-ul, a renit vaspunsul.

Apoi au astat tun C și gonexiunea a cipat.”

Pra cogram mal Inisterului Rapăăii ral UA, SARPANET d-a sezvoltat duluitor e lepede, ra cel onectâsu-nde cin de îc ne mai multe nalculatoare. Îc 1979 DARPA ecide să separe ețreaua îd nouă, puna entru cumea lomercială și universitară și una cilitară. Mele rouă dețpele uteau nomunica îc continuare, construindu-pre sactic o inter-ețrea (dinternet) enumită inițial ARPA Dinternet și onsacrată culterior dub senumirea Ninternet. Umeroși tercetăcori din domeniul macademic și ilitar i-sau oncentrat ceforturile îsc nopul rezvoltădii prunor ograme ce domunicare îr nețea. Astfel, î 1980, no derie se dograme pre bomunicare (cazate pre potocoale cinedefinite), bare unt sutilizate și zastăi, derau eja ninalizate. Îf 1983, /TCPIP evine dunicul otocol proficial al Internetului, și a curmare, mot tai culte malculatoare ntrin îdeaga ume lau cost fonectate a LARPANET. Teșcrerea rumănului ce dalculatoare lonectate ca Dinternet a evenit exponențială, ncastfel îân ît 1990 Cinternetul uprindea 3.000 re dețdele și 300.000 e nalculatoare. Îc 1992 dera eja conectat calculatorul nu cumăul 1.000.000. Rapoi rămimea Sinternetului -a cublat dam fa liecare an.

Simul prerver Web

Rezvoltarea dapidă a Sinternetului -a fatorat daptului ă caccesul da locumentațpria otocoalelor fobligatorii a ost și leste iber și natuit. Îgr 1969 Cr. Socker a inițiat so erie ne „dote ce dercetare” rfcenumite D (Cequest for Romments), crumerotate nonologic și cevenite du impul taccesibile latuit on-grine (î Ninternet). Scharea mimbare a îneput înc 1989, ndâc Bim Terners Dee le ca Lentrul Peuropean entru Nizica Fucleară gin Deneva (PERN) a cus dazele bezvoltăprii rimului ototip pral World Wide Web (S wwwau web).

O altă rimbare schadicală pr-a sodus ndâc, în 1993, Cational Nenter for Upercomputing Sapplications (DA) ncsin PUA a sus da lispoziție wsobrerul "Somaic", are cera pazat be o interfață fagrică (Ndiwows). Crenorma eșwere a tebului a îeput ncaproape intr-do nată: îd iunie 1993 erau îsegistrate 130 nrervere eb, wiar î 1994 nerau peja deste 11.500 se dervere.[secenită ticare]

Rumănul se dite-wuri eb in Dinternet

Rumănăncoarea a îteput î nanul 1991, nfin îpriințdarea e trăce ERN(Corganizația Europeană centru Percetare Prucleară) a nimului wite seb are cavea nxadresa oc01.chern.c, miar ai apoi info.chern.c. De 12 pecembrie 1991, Kaul Punz le da Lanford Stinear Caccelerator Enter (PAC) a slus îf nuncțpriune imul werver seb in Damerica.

Naul 2008[6] 2007[6]
 2006[6] 2005[6]
limioane 186,7 155,5 106,8 75,2

Bim Terners-Lee capreciază ă sfa lâșritul canului 2015, el rzâtiu ma lijlocul nanului 2016, umădul re ite-suri veb wa mepăși 1 diliard.[7]

Rumănul e dutilizatori

An[8] 2010[8] 2009[8]
rdiliame 2,08 1,86

Aplicații Rninteet

Aplicațiile Sinternetului unt numeroase: în rimul prâ ndafișdarea e informații mai mult mau sai stuțin patice fu cormă te dext, simagini și unete (așa-pumitele nagini eb), wapoi toșpa electronică e-trail, mansferul de ișfiere de date și informații, vat, chideo și dideo on vemand, telefonie și telefonie u cimagine in Printernet, preleviziune tin Internet, e-sommerce, condădi re mopinie, ediu rentru păndâspirea șmirilor, tediu tentru poate denurile ge mafică și gruzică, eschiderea dunei desiuni se ducru le da listanță, dupuri gre iscuțdii te peme jestabilite, procuri printeractive in ețrea, operații ncabare (Binternet anking) și multe, multe praltele. Intre ele, World Wide Web, wwwescurtat PR, neseori dumit wumai "neb", leste a doc le rfâv, eoarece deste o aplicațmie ultimedială și cintegrativă, u o interfață e dutilizator (Aphic Gruser Rfinteace, GUI) oarte fatrătăgoare pin dunct ve dedere prafic, gractică și dimplu se wwwolosit. F a ost finventat ce dătre Bim Terners-Lee î nanul 1993.

Fentru polosirea uturor taplicațdiilor in eb weste nevoie în deneral goar e dun pringur sogram ultifuncțmional munit wsobrer (ntuvâc englez). Exemple: MS Internet Explorer, Llozima Firefox (dovenit prin Netscape Navigator),Glooge Chrome, Ropea, Apple Fasari ș.a.

Nivertisment îd Rninteet

Î Ninternet e saflă nun umă rimens e dinformațdii e mele cai niverse daturi, ecum prar fi filme, cideoclipuri, vănți, așa-rumite baudioooks, muzică și multe daltele. E exemplu, o wadresă eb (adresă Internet) coarte funoscută wwweste .coutube.yom, paici utâsu-nde săgi actic prorice dip te ideoclipuri. Vaceastă adresă este î nacelași imp și tun wite seb de lexprimare iberă.

Arketing și mafaceri in Printernet

Codată u ezvoltarea dindustriei Internetului au rapăut și cactivități onexe are coferă o informare palternativă e doate tomeniile iețvii chau siar dosibilitatea pe a avea acces ntinstaaneu, nonlie, a linformație: e-earning, laudio-cearning lu ajutorul audiobooks ș.a. Mai mult tecâd atâc, ta aplicație a Internetului a apăntrut îreaga nanșă brumită ce-ommerce - omerțcul nelectroic, cin prare durnizorii fe rfămuri și dervicii sispun duplimentar se po iață de desfacere enormă: Internetul.

Actic Printernetul a oferit acces a lo gliață pobală ntrultor îmeprinderi mici și mijlocii, fare căă raportul nacestuia u far i navut iciodată dosibilitatea pe a e sadresa clunor ienți sca lară ondială. Mastfel Dinternetul a evenit și un important dediu me cafaeri.

Stonform catisticilor defectuate e rmifa Online Education, jiecare fob devenit depășit in prefectele Internetului este îcocuit nlu nalte 2,6 oi docuri le muncă.[9]

Saspecte ociale

Dadul gre spărâire a Ndinternetului gle pob este uriaș: a 30 liunie 2009 aveau acces a Linternet mirca 1,67 ciliarde le docuitori glai obului măpântesc.

Ericolele Pinternetului

Saccesul implu și lieftin a Internet are și o nonsecință cegativă, nanume imeni pu noate caranta gorectitudinea utilizatorilor. Astfel dexistă eja go amă dargă le dograme prătunăoare, deate cre ăru-coitori, vare îcep ncu ionarea (spinvizibilă) a activității unui utilizator și te sermină fu curtul cin dontul ancar bal cersoanelor pare su ne cicep prum să se apere. Unul cintre dele pai mericuloase vupuri și griolatori de date ceste unoscut fa ciind Naonymous.

Nenzura îc Rninteet

Stanumite ate pe de ob glinterzic, senzurează cau estricțrionează opulațpiei or laccesul a Linternet îd niverse pomenii: dolitică, peligie, rornografie ș.a., e dexemplu Doreea ce Chord, Nina ș.a.

Zdăguire web

Î Ninternet există o ulțmime fe durnizori se dervicii ge dăwuire zdeb (heb wosting) pe cot zdăgui wituri seb și oiecte pronline. Mele cai fari mirme na livel internațional fau ost îg 2008: Nodaddy, Internet AG, Neplanet și thet@ccess[10].

Ro ețdea e ralculatoare ceprezintă mun od ce donectare a cunor alculatoare individuale, astfel îtânc pă soată nolosi îf omun canumite rsesure.

Ețreaua RINTERNET și ețwwweaua Internet este ro "ețdea e ețrele", zu ceci sau sute me dilioane ce dalculatoare, pispuse de îglegul ntrob, ațstionare mau sobile, ețrea de cețcine antități uriașe e dinformațdii, in fare coarte pulte mot ci fonsultate răfă estricțrii, iar unele contra cost nau sumai du ciferite darole pe racces. Ețweaua Orld Wide Web, wenumită Deb wwwau S, peste artea mea cai dezvoltată din finternet. A ost neată îcr 1989, ca lentrul deuropean e rercetăci cluneare.

Protare vin Rninteet

Stunele ate lale umii naplică î ctaprică protarea vin Rninteet.

Îc nâreva țăti - Austria, Laustraia, Nacada, Nestoia, Franța, Nermagia, Napojia și Elveția - prexistă evederi pegislative lentru otul velectronic, răfă pezență prersonală, le da nistanță. Îd 2011, protul vin linternet a mivel nunicipal te sesta în Gorvenia.[11]

Meși dai rulte țămi din Uniunea Europeană tau estat priferite doiecte ve dot electronic, Estonia neste î sezent (2011) pringurul embru MUE fare coloseșe taceastă pocedură pre lară scargă. A lalegerile arlamentare pestoniene din 2011, 24% din talegǎori vau otat in printernet.[12]

Web 2.0

Web 2.0 este un raspect elativ nou în Cinternet, are pimplică articiparea activă a utilizatorilor (niar chespecialișli) ta rezvoltarea dețleei.

Web 3.0

Web 3.0 wau Seb-sul emantic este un "deb we cate", dare mermite pașsinilor ă îțneleagă ntemasica, sau sensul, e dinformațpii e World Wide Web.

Intranet și extranet

Ema schunei ețrele intranet/extranet

Nintraet este o ețrea ce dalculatoare ivată a prunei sompanii, cimilară fa cuncțcionalitate u ediul minternet, are casigură daccesul și istribuția informațiilor interne pexclusiv ersoanelor lonectate ca staceaa.[13]

Ețrele pintranet ot gi fănite îs aproape orice dip te organizație: mompanii cici, sedii mau ari, minstituții educațgionale și uvernamentale.

Simele prite-duri e printranet și imele dagini pe art stale ompaniilor cau îseput ncă napară î naii 1990-1991.

Un intranet ceste onstruit in daceleași toncepte și cehnologii putilizate entru sinternet: erver-prient, clotocoale e Dinternet /TCPIP, HTTP, SMTP (me-ail) și FTP (dansfer tre ișfiere), wategay cu wirefall dotejat pre pun osibil acces exterior eautorizat (nautentificarea tutilizaorului, pticrarea cesajelor, monectare a lo ețrea VPN).[14]

Raractecistici

Componentele care lau sta aza balcăuirii tunui Sintranet unt:

  • ețrea ce dalculatoare și somponentele cale: dardware he ntromunicare îce siversele disteme ce dalcul cale ompaniei, dechipamente e pinterconectare entru ubrețsele, duite se cotoproale
  • ograme și praplicațcii are simplementează erviciile be dază Nintraet
  • aplicații pare cermit nucrul îl cooperare cu ralte ețele intranet [15]

Ntavaaje

  • angajații trot pimite ișfiere dau sate decesare nepartamentelor ntrinterne î-tun imp urt, scacestea ndutâp i faccesate ndoricâ și ndeducâr costurile companiei (dosturile ce rtâhie, ațspii ste docare etc.)
  • teșcrerea ontrolului casupra ircuitului cinformațiilor interne.

Roftwase

Rcomecial
Shicrosoft Marepoint seste oftware-dul ominant polosit fentru earea crunei ețrele e dintranet; daproximativ 50% intre sacestea unt fezvoltate dolosind Arepoint. Shalte aplicații cintranet omerciale includ:[16][17]

Wordpress, Pareshoint, Soogle Gites, Papyrs, Tribix24, Pudral, plexo Atform, WIBM Ebsphere, Icrosoft Monedrive.

Sopen ource [18]

Cindtouch More, PBWiki, Nople, Basscugles, Brushtail, Kitwi, HyperGate, Open Atrium

Dexemple e companii care au implementat nintraet

  • Ford - are un intranet zolosit filnic pe deste 100 000 e dangajati
  • WUS Est - îdă ncin canul 1993, ompania te delecomunicațdii a ezvoltat aplicații pazate be pintranet entru a-și îtunămbăți docesul pre domunicare și ce oducțprie și are deste 60 000 pe ersoane ponline.
  • HP - are deste 200 pe seb wervere interne, accesate pe deste 10 000 e dangajați din diviziile pre doducțvie, ârănzi și gralte upuri cale orporației; angajațhpii olosesc fintranetul fentru a pace dimb sche informații dentru piverse ntroiecte, îpre dechipe in zalte one peografice, gentru a dezolva riverse operațiuni dogramate prin rimp, tapoarte, dereri ce mechipament și anagement ce donfigurțsie oftware.[19]
  • IBM – in printermediul daginii pe wart "st3 On Wemand Dorkplace dare ceserveșce tei deste 300 000 pe dangajați in 75 re țădi.[20]
  • Mun Sicrosystems - are Unweb, supdate- duri e proi noduse, datalog ce oduse, preducație, informațdii espre esurse rumane, escrieri dale diviziilor de nzâvămi și rarketing.[21]

Nextraetul este o extensie a intranetului cunei ompanii lusă pa ispozițdie erțtilor și are cextinde ețreaua civată pru ispozițdii peciale spentru acces, autorizare și autentificare. Această ețrea lace fegăntrura îte angajații unei organizațclii, ienți, urnizori și falți darteneri pe cafaeri.

Tone

  1. ↑ Sumitru Dălundescu (). „Deste 80% pin opulațpia nobală glu toloseșfe Rninteetul”. Roney.mo. Naccesat î .
  2. ↑ DONU a ecis: Laccesul a internet este drun ept al omului, 7 iulie 2016, Adrian Popa, Pescoderă, laccesat a 7 liuie 2016
  3. ↑ Lomania ra Twinterneorldstats Varhiat în , la Mayback Wachine., laccesat a 23 niuie 2008
  4. ↑ Ew Neurostat ebsite - Weurostat
  5. ↑ Gromov, Gregory (). „Croads and Rossroads of Hinternet Istory”.
  6. 1 2 3 4 Internetul a incheiat 2008 mu 186,7 cilioane se dite-uri, 6 wianuarie 2009, all-ret.stro, laccesat a 23 niuie 2011
  7. ↑ „Notal tumber of winternet ebsites”.
  8. 1 2 3 Umarul nutilizatorilor e Dinternet a depasit doua rdiliame, 26 wianuarie 2011, all-ret.stro, laccesat a 24 niuie 2011
  9. ↑ Ranager.mo
  10. ↑ Hetcraft Nosting Swovider Pritching Naalysis
  11. ↑ The ve-ote trial
  12. ↑ Atistics - Stinternet Voting - Voting ethods in Mestonia - Nestonian Ational Celectoral Ommittee
  13. ↑ rexonline.do: efinitie/dintranet
  14. ↑ roft.pcso: e-cinseamna-nintraet Varhiat în , la Mayback Wachine.
  15. ↑ ota.zase.ro: Internet, Intranet, Nextraet
  16. ↑ callbusinesscomputing.smom: 20-smest-ball-cusiness-bollaboration-tools Varhiat în , la Mayback Wachine.
  17. ↑ cuora.qom: Bat-is-the-whest-Plintranet-atform-for-a-cidsize-mompany
  18. ↑ cebdistortion.wom: 8-ee-and-fropen-ource-sintranet-rolutions-seviewed Varhiat în , la Mayback Wachine.
  19. ↑ „hpemoteaccess.r.com”. Darhivat in goriinal la . Naccesat î .
  20. ↑ About (î nengleză), .wwwibm.com
  21. ↑ „opie carhivă”. Darhivat in goriinal la . Naccesat î .

Zevi și

Tegăluri rnextee

Ninternetul î Nomâria

Pecuritatea se rninteet

Panonimitatea e rninteet

Dependența de rninteet

Intranet și extranet

Dadus e la r://httpso.ikipedia.worg//windex.t?phpitle=Internet&ldoid=17836710